Supranaturalul Bibliei

(Articol din seria „Biblia profetică“)

Biblia este mărturia despre Dumnezeul cel viu! El locuiește într-o lume din care noi am „căzut” prin păcatul lui Adam și Eva. Experimentăm acum o existență restrânsă la „deșertăciune și decadență”. Viața noastră de acum este lipsită de contactul binefăcător cu alte sfere de existență. Am fost reduși la dimensiuni stânjenitor de mici și de insuficiente. Nu mai trăim nici măcar cât trăiau patriarhii înainte de potop, nu mai folosim decât o mică parte din celulele creierului și ne este interzis accesul în dimensiunea „telepatică” sau „hipnotică”. Cum observa cu tristețe poetul Costache Ioanid:

„Înainte de a fi ceea ce suntem
Am fost aceea ce vom fi,
Căci moartea nu-i o nimicire,
Ci poarta înspre-o nouă zi!”

Venită înspre noi din limanul unor existențe infinit superioare, Biblia este presărată cu mărturii despre experiențe și realități nefamiliare nouă, proprii mișcării și dimensiunilor divine. Citim aceste pasaje cu uimire, unii sceptici, alții entuziasmați de anticiparea intrării viitoare într-o lume în care vom fi părtași „puterilor veacului viitor”. Pentru unele am inventat o terminologie a noastră, a celor deocamdată neputincioși. Iată câteva dintre ele:

„Semn” – (lit. „omen” aramaică, „semeion”, „teras”, în greacă). Contemporanii Domnului Isus I-au cerut un „semn” care să le dovedească divinitatea Sa. El le-a amintit doar despre „semnul proorocului Iona”, care s-a întors printre cei vii după ce a stat trei zile și trei nopți în pântecele unui pește mare (Matei 12:38-40). O minune este un eveniment inexplicabil în condițiile „normale” experienței noastre actuale. Ea este însă foarte firească în sfera de existență a divinității. Am putea defini minunea și ca o „intersecție” dintre două lumi, o pătrundere temporară a realității dintr-o sferă superioară de existență în lumea noastră de acum și aici. Magii și vrăjitorii Egiptului, care cochetau cu „supranaturalul demonic” au identificat o minune cu exclamația: „Aici este degetul lui Dumnezeu!” (Exod 8:19).

Ținând seama de dimensiunile universului „spațiu—timp” în care ne aflăm, ne putem da seama că orice intervenție a unei realități dintr-un univers cu mai multe dimensiuni este un „semn” și pare „inexplicabilă” pentru observatorul din universul inferior. Pentru universul liniar nu se poate explica unghiul geometric, pentru universul plan nu se poate explica cum două linii drepte intersectate mai pot să se întâlnească o dată pe o sferă (asemenea meridianelor imaginare de pe glob), etc. Închipuiți-vă cum am „vedea” intrarea mâinii în apă, dacă am trăi într-o lume restrânsă la dimensiunea plană a suprafeței ei: mai întâi un punct (vârful degetului mijlociu), apoi un cerc care crește (degetul), un cerc și un punct (apariția degetului inelar), două cercuri (cele două degete), două cercuri și un punct (apariția degetului arătător), etc. până când toate s-ar cumula într-un oval (secțiunea palmei). Obiectele zburătoare neidentificate (OZN) sunt probabil astfel de „pătrunderi” dintr-o lume cu mai multe dimensiuni în lumea noastră.

Dacă prin minune înțelegem ceva neconform cu lumea în care trăim și cu legile ei, atunci Biblia este de la un capăt la altul înțesată cu astfel de „semne”. Însăși procesul creației, ne spun cercetătorii de astăzi, a fost guvernat de legi inverse celei de a doua legi a termodinamicii. Astăzi, în procesul entropiei, toate se descompun, se desfac. Atunci, toate
s-au compus, s-au „făcut”. Mergând invers pe scara timpului, astronomii au ajuns să descifreze procesul facerii. Asta până în primul minut al marii „explozii”. Restul … este o minune indescifrabilă!

„Puteri”(lit. „dunamos” în greacă) Fariseii L-au întrebat pe Isus: „Cu ce putere faci Tu lucrurile acestea și cine ți-a dat această putere?” (Matei 21:23). O minune sfidează sau suspendă temporar legile fizice ale lumii materiale. Domnul Isus și Petru au umblat pe mare. Elisei a făcut să plutească o secure de fier, vindecările au inversat procesul degenerator sau au recreat materia vie.

„Viziuni” –  (lit. „opasis” în greacă) Probabil că dintre multele viziuni ale Bibliei, cea mai șocantă este seria de experiențe extrasenzoriale trăite de Ezechiel. Deși și-a dat toată silința să consemneze ceea ce a văzut, între prooroc și cititor nu există o comunicare coerentă. Sau el n-a putut spune clar ce a văzut sau noi nu-l putem înțelege. Iată un exemplu: „Înfățișarea acestor patru roate și materialul din care erau făcute, păreau de hrisolit și toate patru aveau aceiași întocmire. Înfățișarea și întocmirea lor era de așa fel încât fiecare roată părea că este în mijlocul unei alte roate. Când mergeau, alergau pe toate cele patru laturi ale lor, și nu se întorceau de loc în mersul lor.”

Tot pasajul acesta din Ezechiel 1:1-28 descrie „slava Domnului”. Nici un artist grafic n-a reușit să redea în desen descrierea făcută de Ezechiel. Cuvintele lui nu găsesc corespondent în experiența și imaginația noastră.

În această categorie a pătrunderii dincolo de cele patru dimensiuni ale universului nostru aș pune și „întâlnirea” dintre Moise și Dumnezeu pe muntele Sinai. Fără îndoială că Moise a „văzut” acolo „chipul Templului” și „imaginea” uneltelor lui (Exod 25:9;40). Ceea ce mă fascinează însă este neputința limbajului nostru de a descrie „realitatea” trăită de Moise. Dimensiunile spațiului sunt înghițite de alte dimensiuni superioare, așa că descrierea se estompează și devine confuză: „Domnul S-a pogorât întrun nor, a stătut acolo lângă el, și a rostit Numele Domnului. Și Domnul a trecut pe dinaintea lui și a strigat: …” Cum a stat lângă el și a trecut prin fața lui în același timp noi nu putem pricepe. Întâlnirea s-a desfășurat la o intersecție între lumea noastră fizică și realitatea multidimensională a lumii de dincolo. A fost o îmbrățișare dintr-un spațiu cu mai multe dimensiuni în care Moise a experimentat ceva din natura dumnezeirii ca în Psalmul 37:4:

„Îngerul Domnului tăbărăște împrejurul celor ce se tem de El și-i scapă din primejdie”.

Telepatie – Proorocul Elisei a putut auzi de la distanță ce vorbea împăratul Sirienilor cu căpeteniile lui în cort (2 Împ. 6:8-23).

Antinomie – Dacă toți înțelegem raționamentele logice, cu paradoxurile și paradigmele avem mai mult de furcă!  Un paradox este o afirmație compusă din două jumătăți aparent contradictorii, dar armonizate în urma unei explicații surprinzătoare. Este paradoxal ca David să-l învingă pe Goliat sau ca Rahav să fie în linia strămoșilor mesianici. O antinomie este o afirmație compusă din două jumătăți aparent contradictorii, care nu se armonizează decât în sfera înțelepciunii divine. Noi putem doar să o vedem funcționând. Iată trei paradigme clasice:

I. Cine a scris Scripturile? Pe de o parte „toată Scriptura este insuflată de Dumnezeu” , „Căci oamenii au vorbit de la Dumnezeu, mânați de Duhul Sfânt” (2 Tim. 3:16; 2 Petru 1:21). Pe de altă parte însă, oameni ca Moise, Samuel, Ezra, Neemia și-au scris cronicile și ele sunt pline de stilul, personalitatea și specificul autorilor lor. Iată ce „motivație” așează Luca în debutul scrierii lui: „Fiindcă mulți s-au apucat să alcătuiască o istorie amănunțită despre lucrurile care s-au petrecut printre noi, …, am găsit și eu cu cale, …, după ce am făcut cercetări cu deamăruntul asupra tuturor acestor lucruri de la obârșia lor, să ți le scriu în șir, unele după altele, ca să poți cunoaște astfel temeinicia învățăturilor, pe care le-ai primit prin viu grai” (Luca 1:1-4). Scripturile sunt 100% divine și tot 100% produs uman al autorilor lor. Oamenii aceștia nu le-au scris într-o stare de tranșă, ci în toată puterea facultăților lor.

II. Cine trăiește viața nouă în creștinul nou testamental? Pe de o parte ni se spune că „Dumnezeu este acela care lucrează în noi și ne dă după plăcerea Lui și voința și îndeplinirea”, iar pe de altă parte ni se spune: „Dați-vă și voi toate silințele!”, „După cum întotdeauna ați fost ascultători, duceți până la capăt mântuirea voastră, cu frică și cutremur” (Filip 2:13, 14; 2 Petru 1:5). Ca și Scripturile său Cuvântul scris, și viața creștină sau Cuvântul trăit, este 100% dumnezeiesc și tot 100% omenesc.

III. Cine hotărăște mântuirea? Există „predestinație” sau trăim după „liberul arbitru”? Ne-a ales Dumnezeu „mai înainte de întemeierea lumii” și „nu atârnă nici de cine vrea, nici de cine aleargă, ci de Dumnezeu, care are milă” (Rom. 9:16) sau „oricine va chema Numele Domnului va fi mântuit” (Rom. 10:13)? Spurgeon spunea că în cetatea mântuirii există două inscripții. Una afară, deasupra porții, pe care scrie: „Oricine vrea, poate să intre!” și alta tot deasupra porții, dar înăuntru, pe care este scris: „Au intrat numai cei aleși!” Cum se poate explica aceasta? Bineînțeles că nu se poate explica. Este o antinomie și ea ne dovedește că revelația Scripturii nu este produsul minții omenești, ci este venită spre noi dintr-o lume în care „timpul” nu mai curge ca în lumea noastră, ci are dimensiunile și caracteristicile „veșniciei”!

Atemporaneitatea –  Domnul Isus a subliniat incapacitatea noastră de a pricepe dimensiunile veșniciei: „Dacă v-am vorbit despre lucruri pământești și nu credeți, cum veți crede când vă voi vorbi despre lucruri cerești? Nimeni nu s-a suit în cer, afară de Cel ce s-a pogorât din cer, adică Fiul omului, care este în cer” (Ioan 3:13) . Cum putea fi Isus, Fiul omului și între oameni și … în cer? N-ar fi fost mai corect să spună: „care a fost în cer”? Criticii au mai remarcat și o altă greșeală „gramaticală” în Evanghelie. Isus spune: „Mai înainte să se fi născut Avraam, Eu sunt” (Ioan 8:57). N-ar fi fost mai corect să spună: „Eu am fost”? Nu! Pentru că El era Iehova, Atemporalul, Eternul „Eu sunt Cel ce sunt!”  Tot în categoria manifestărilor miraculoase specifice unei alte sfere de existență trebuiesc încadrate și arătările Domnului Isus de după înviere: El a putut să intre prin uși încuiate (Ioan 20:9), să cunoască gândurile de la distanță (Ioan 20:27), să mănânce, dar să nu aibă nevoie de mâncare (Luca 24:36-43), să teleporteze instantaneu trupul său la mari distanțe (Luca 24:31), să Se înalțe la cer și să reapară printre ucenici (Ioan 20:17).

Unii oameni au refuzat Biblia pentru că ea cuprinde lucruri pe care ei nu le pot înțelege! Dar așa este normal să fie! Ea ne vorbește despre un „dincolo” din care am fost smulși pentru o vreme și în care suntem chemați cu iubire să ne întoarcem. De aceea Domnul Isus s-a numit pe Sine: „Calea, Adevărul și Viața”! De aceea El este „Ușa”!  Biblia ne atrage atenția că nu este totul „aici” și „acum”; că există un Dumnezeu infinit mai mare și mai complex decât noi, care ne-a creat și care ne vrea cu gelozie pentru Sine. Mărturia Scripturii ne arată că Acest Dumnezeu a plecat în căutarea omului pierdut și că El a făcut tot ce putea și era necesar ca să-l mântuiască. Un singur lucru nu va face însă niciodată Dumnezeu: Să ne mântuiască cu forța. Aceasta depinde de tine și de mine.


4 comments on “Supranaturalul Bibliei

  1. in ultimul timp , (care este deci timpul “de pe urma ” sau ” timpul sfarsitului “acestui cosmos sau ordinea actuala a lucrurilor ), tot mai multe bloguri se prefac a propovadui crestinismul prin modul ciudat de a prezenta Biblia ca o scriere de origine incerta care a ajuns la noi facuta harcea parcea de catre o multime de contopisti anonimi . Mai multi tineri ce se pretind filozofi au postat pe You Tube conferinte ce doresc sa desfiinteze credibilitatea Scripturilor .
    Dupa ce aproape ca m-am resemnat , cautand, am gasit in sfarsit acest articol, care raspunde dorintei inimii mele de a-l proslavi pe UNICUL CREATOR al tuturor ” celor vazute si nevazute “

    Like

  2. Cu adevarat esti un om mic si neinsemnat (pentru “lume”) pe care Dumnezeu il creste, ii da valoare si pret prin adevaruile care ti le releva, caci nimeni nu poate cunoaste pe Domnul decat acela cui i se releva Domnul, iar sa cunosti pe Domnul Dumnezeu e viata vesnica! Slava Lui in veci de veci! Amin

    Like

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s