Titlul: “Maleahi” este un derivat de la “Mal-ac-Iah” care se poate traduce prin “Mesagerul lui Iehova”.
Autorul: Profetul Maleahi a fost ridicat de Dumnezeu in Israel la putin timp dupa activitatea desfasurata in Ierusalim de Neemia. Personalitatea si familia profetului sunt complet necunoscute.
Data: Dupa revenirea evreilor in Ierusalim, la un timp suficient de indelungat dupa activitatea lui Neemia pentru ca poporul sa o fi luat iarasi pe cai gresite. Zelul preotilor si al poporului se stinsese. Activitatea religioasa cazuse iarasi prada formalismului (Mal. 3:14) si acesta incomplet si neconform Legii (Mal. 1:14). Ultima data cunoscuta despre activitatea lui Neemia in Ierusalim a fost anul 430 i.Ch. asa ca trebuie sa plasam misiunea lui Maleahi la putin timp dupa aceasta data, probabil intre anii 420- 397 i.Ch.
Contextul istoric: Problemele din vremea lui Maleahi seamana foarte mult cu cele intalnite de Neemia in activitatea lui: o preotie corupta (Mal. 1:6; Neemia 13:1-9), neglijarea darniciei catre casa Domnului (Mal. 3:7; Neemia 13:10-13) si casatorii incheiate cu femei din afara Israelului (Mal. 2:10-16; Neemia 13:23-28).
Continutul cartii: Scrisa in forma unui dialog intre Dumnezeu si evrei, cartea lui Maleahi este un “apel” insistent la pocainta si la intoarcerea la Domnul. Profetia se imparte simetric in doua parti: in primele capitole apelul la pocainta este motivat de starea prezenta a poporului, iar in ultimelede venirea “zilei Domnului”.
Cuvinte cheie, teme caracteristice: Cartea este un manifest impotriva indepartarii de Dumnezeu. Textul ei poate fi folosit foarte bine pentru a-i trezi pe cei care s-au “racit” in sentimentele lor fata de Domnul. Punctul culminant al profetiei este Maleahi 3:1,2: “Iata voi trimite pe solul Meu; el va pregati calea inaintea Mea. Si deodata va intra in Templul Sau Domnul pe care-L cautati: Solul legamantului pe care-L doriti; … Cine va putea sa sufere insa ziua venirii Lui? Cine va ramanea in picioare cand Se va arata El?”
Maleahi intinde mana peste aproximativ patru sute de ani si leaga Vechiul Testament de Noul Testament prin vestirea lucrarilor lui Ioan Botezatorul si ale Domnului Isus.
Lui Maleahi, numirea de “mesager al lui Iehova” i s-a potrivit de minune, dar tot la fel de bine prin “sol al Domnului” poate fi sub’nteles Ioan Botezatorul si chiar Domnul Isus.
Se cuvine sa subliniem cateva lucruri care-l fac pe Maleahi omul care inchide canonul Vechiului Testament:
1. Cartea lui se incheie cu un cuvant semnificativ pentru starea in care a ajuns poporul sub administratia Legii Mozaice: “blestem” (Mal. 4:6). Neascultarea evreilor a atras asupra lor dezlantuirea pedepsei. Trebuia ca Cineva sa vina si sa inlature acest blestem care apasa greu asupra poporului.
2. Profetia lui Maleahi anunta venirea Domnului Isus (Mal. 3:1-3). El este Cel ce “s-a facut blestem pentru noi” lasandu-Se atarnat in locul nostru pe lemnul crucii.
3. Maleahi publica un avertisment pentru toti cei ce asteapta ziua Domnului. Exista pericolul asteptarii Domnului intr-o atitudine gresita. Scepticismul, indiferenta si formalismul sunt semnele ei caracteristice.
4. Maleahi anunta preocuparea lui Dumnezeu pentru cei care nu-L uita (Mal. 3:15-18). “O carte de aducere aminte a fost scrisa inaintea Lui, pentru cei ce se tem de Domnul, si cinstesc Numele Lui”.
Cartea lui Maleahi se incheie intr-o atmosfera de neglijenta si necinstire a Numelui lui Dumnezeu. Doar membrii unei “ramasite” mai vorbesc unul cu altul soptind incet: “Stii ca El vine?” “Da, stiu!” Dumnezeu nu-i uita pe acestia si-i noteaza pentru binecuvantarea lor vesnica.
Semnele vremurilor 