1. Isaiahu

Ce este Shakespeare pentru literatura, Michelangelo pentru sculptura si Bach pentru muzica, Isaia este pentru profetie. Calitatea scrisului sau il ridica deasupra tuturor celorlalti profeti ai Bibliei. Nu este de mirare ca profetia lui a fost aleasa sa deschida seria celor 17 carti profetice ale Vechiului Testament.
Considerat “Evanghelistul Vechiului Testament”, proorocul Isaia a fost instrumentul ales de Dumnezeu ca sa dea lumii cufundate in intuneric cea mai luminoasa carte de profetie Mesianica.
“… Totusi intunerecul nu va imparati vesnic pe pamantul in care acuma este necaz. …Poporul care umbla in intunerec vede o mare lumina; peste cei ce locuiau in tara umbrei mortii rasare o lumina” (9:1,2). “Caci un Copil ni s-a nascut, un Fiu ni s-a dat, si Domnia va fi pe umarul Lui; Il vor numi: “Minunat, Sfetnic, Dumnezeu tare, Parintele vesniciilor, Domn al pacii” (9:6). “De aceea Domnul insusi va va da un semn: Iata, fecioara va ramane insarcinata, va naste un fiu, si-i va pune numele Emanuel (Dumnezeu este cu noi)” (7:14).

Titlul: Cartea poarta numele autorului ei, care tradus inseamna providential tocmai: “Mantuirea este a Domnului”.
Autorul: Starea sociala a lui Isaia a fost inalta. Primit cu familiaritate de imparatii Ahaz si Ezechia (cap.7 si 37), el a fost cronicarul de la curte in timpul domniei lui Ozia si Ezechia (2 Cronici 26:22; 32:32). Cartea lui poarta pecetile unui om cu educatie aleasa: stil elegant, ritm, bogatie de pasaje cu o deosebita frumusete literara.
Nu stim nimic despre tatal sau, Amot, dar stim despre Isaia insusi ca a fost casatorit (7:3) si ca a avut doi copii: Sear Iasub (“O ramasita se va intoarce”) si Maher-Salal-Haz-Baz (“Grabeste de pradeaza, arunca-te asupra prazii”) (8:3).
Sotia lui a fost deasemenea proorocita. Este discutabil daca Isaia a fost din neam de preoti. Accesul lui in Templu s-ar parea ca indica acest lucru (6:6 comparat cu 2 Cronici 26:18).
In privinta caracterului, putem spune ca Isaia a fost caracterizat de: (a) indrazneala, deopotriva inaintea imparatilor si inaintea multimii, (b) patriotism inflacarat – este pornit impotriva a tot ceea ce ar putea aduce nenorocire poporului sau. Totusi, (c) bland cu celelalte popoare din jur, intr-o (d) simpatie care se ridica deasupra ori-carui egoism national. Vorbeste cu (e) sarcasm si cu indignare impotriva pacatului, totusi este (f) atent in limbaj cand vorbeste fiind plin de reverenta fata de Dumnezeu. Viata sa intreaga este plina de (g) spiritualitate. Pe Dumnezeu Il numeste adesea Cel Prea Inalt, Cel Sfant, Cel Atotputernic. Toate aceste trasaturi il fac pe Isaia unul dintre cele mai bune exemple pentru predicatorii din toate timpurile.

Data: “Pe vremea lui Ozia, Iotam, Ahaz si Ezechia” (1:1). Isaia a avut deci aproximativ 60 de ani de activitate profetica (740-680 i.Ch.).
Contextul istoric: Cei 60 de ani de activitate ai lui Isaia incep atunci cand cele 10 semintii din regatul de Nord al lui Israel erau aproape sa fie cucerite de Asiria si duse in robie. Se incheiau astfel aproximativ 200 de ani de trista istorie in care Israelul ratacise departe de Iehova, sub conducerea a nu mai putin de 19 imparati din opt dinastii diferite.
Sub amenintarea lui Tiglat Pileser al Asiriei, Israelul intra in alianta cu Siria si Damascul. Imparatul Ahaz din Iuda refuza sa se alature acestei aliante si este tinta unei invazii de pedepsire (2 Regi 16 si 2 Cronici 28). Ahaz cere ajutorul puternicei Asirii, care zdrobeste Siria si Israelul, dar ia sub tutela sa si micul regat al lui Iuda. Vasalitatea imparatiei lui Iuda dureaza pana cand Ezechia se rascoala (2 Regi 18). La aceasta rascoala il indeamna Isaia care il incurajeaza sa iasa din orice aliante omenesti si sa se increada numai in Iehova. Speriat insa de amenintarea asiriana, Ezechia asculta de alte glasuri care-l indemnau sa se alieze cu Egiptul, singura putere rivala pe masura Asiriei (Isaia 30:2-4). Cand Sanherib, noul imparat al Asiriei, vine sa pedepseasca Iuda, Egiptul ezita sa trimeata ajutor, iar Ezechia este fortat sa se umileasca capituland si platind un mare pret in argint si aur (2 Regi 18:13-16). In secret insa, Iuda continua sa flirteze cu Egiptul. Afland aceasta, Sanherib se intoarce sa-si zdrobeasca toti rivalii. Din imensele trupe indreptate inspre Egipt, desprinde o armata pe care o trimite sa cucereasca Ierusalimul (Isaia 36,37). In panica asediului, Ezechia asculta de Isaia, striga catre Iehova si rezultatul nu intarzie sa apara: Dumnezeu Insusi se lupta cu asirienii producandu-le o mare infrangere din care Sanherib nu si-a mai revenit niciodata. Imparatia lui Iuda este eliberata astfel de orice amenintare si se va bucura pentru un timp de pace, liniste si prosperitate. Daca vom reusi sa tinem in minte acest mic rezumat istoric, citirea cartii lui Isaia va fi mai usoara, iar unele pasaje obscure vor putea fi cu usurinta clarificate.
Continutul cartii: Profetiile lui Isaia cuprind o arie impresionanta de teme: de la intamplari petrecute in cer printre fapturile lui Dumnezeu inainte de creatia lumii (vezi Isaia 42:5), pana la evenimente din viitorul indepartat, in care Dumnezeu va crea ceruri noi si un pamant nou (Isaia 65:17; 66:22).

Chiar daca Isaia este important si din punct de vedere al profetiilor despre Ierusalim (pe care-l numeste in 30 de feluri diferite), despre Israel si Iuda sau despre celelalte natiuni ale lumii (Isaia 2:4; 5:26; 40:15,17,22; 66:18), totusi importanta lui majora ramane aceea a unui crainic ce vesteste lucrarea lui Mesia. In textul profetiilor sale este scris clar despre evenimente care s-au intamplat apoi in viata Domnului Isus Christos. Isaia a scris despre nasterea Sa (7:17; 9:6), despre dumnezeirea Sa (9:6-7), despre lucrarea Sa (9:1-2; 42:1-7; 61:1-2), despre suferintele si moartea Sa (52:1-53:12) si despre imparatia Sa viitoare (cap. 2, 11, 65).

Cuvinte cheie, teme caracteristice: Dintre toate cartile Vechiului Testament, cartea lui Isaia este cea care vorbeste cel mai mult despre Domnul Isus Christos. De fapt, personajul mesianic este numit “Robul Domnului”. Intre evrei si crestini exista o disputa asupra adevaratei lui identitati: evreii il identifica cu Israelul, iar crestinii il identifica cu Domnul Isus Christos.
Este evident ca profetia lui Isaia a avut si un sens local imediat destinat vremii si poporului spre care a fost rostit si in cadrul acesta “robul Domnului” poate si trebuie sa fie identificat cu Israelul. Totusi, nimeni nu poate nega faptul ca profetia lui Isaia este si un mesaj peste veacuri, destinat celor cu care se vor implini planurile viitoare ale lui Dumnezeu. In acest context al prevestirii, Robul Domnului trebuie identificat neaparat cu fiinta si lucrarea lui Isus Christos din Nazaret, Mantuitorul lumii. Combinand cele spuse, ajungem la concluzia ca in unele pasaje “Robul Domnului” poate fi identificat cu Israelul, care a functionat ca un un “ante-tip” al lui Christos in lucrarea de mantuire, in timp ce in alte pasaje este clar ca el nu poate fi identificat decat cu Mesia-Isus din Nazaret, Fiul lui Dumnezeu venit sa traiasca si sa moara pentru salvarea oamenilor.
Un alt pasaj foarte cunoscut, dar nu mai putin controversat este Isaia 53. Biserica crestina a preluat acest capitol ca fiind al ei, fara sa mai tina cont ca el se adreseaza in primul rand si in mod special neamului evreu. Nu Biserica, (care nu exista atunci) “nu L-a bagat in seama” (53:3), ci Israelul! Ei fusesera acolo cand a fost rastignit Robul Domnului si tot ei vor fi aceia care vor canta in viitor aceasta “cantare a plangerii”, despre care ne vorbeste si profetia din Zaharia 12:10.
Intre Israel si Biserica continua si astazi acest conflict de interpretare. Evreii nu-L pot accepta astazi pe Domnul Isus-Christos ca “Mantuitor” in planul lui Dumnezeu, dar nici unii din Biserica nu par a intelege ca Isaia ni-l prezinta solemn si pe Israel in rolul sau mesianic. Pentru cititorul pasionat de desfasurarile politice din lumea contemporana, capitolele 60-66 sunt o lectura fascinanta. Textul vesteste re’ntoarcerea evreilor in tara lor, refacerea statului Isarel, criza mondiala si framantarile care nu se vor rezolva decat la revenirea lui Mesia.

SCHIȚA CĂRȚII
Cartea lui Isaia oglindeste simetric Biblia. Ea are 66 de capitole, exact cate carti sunt si in Biblia noastra. Cartea lui Isaia, se imparte in doua parti cu exact acelasi numar de capitole cate sunt si cartile din cele doua jumatati ale Bibliei: 39 de carti pentru Vechiul Testament si 27 de carti pentru Noul Testament.
Primele 39 de capitole ale cartii lui Isaia se ocupa ca si Vechiul Testament mai mult cu Legea, neascultarea si pedeapsa. Ultimele 27 de capitole vorbesc ca si Noul Testament mai mult despre har, mantuire, restaurare si slava. Am putea spune ca profetia lui Isaia este o Biblie in miniatura, dovedind inca o data prin simetriile existente ca: “Toata Scriptura este insuflata de Dumnezeu” (2 Timotei 3:16).

Schita VINE JUDECATA! SLAVA VIITOARE
Impartirea cartii Judecata asupra lui Iuda Judecata asupra
vecinilor lui Iuda Judecata asupra
intregului pamant Interludiu istoric Izbavire
pentru poporul Domnului Izbavitorul
poporului Domnului Viitor stralucit
pentru poporul cel izbavit
Textul 1 – 12 13 – 27 28 – 35 36 – 39 40 – 48 49 – 57 58 – 66
Teme PROFEtIILE MKNIEI PARANTEZA PROFEtIILE MKNGKIERII
Locul Iuda si imprejurimi Israel si lumea
Timpul Aproximativ 40 de ani Mii de ani

One comment on “1. Isaiahu

  1. Doresc sa stiu mai multe despre Ieremia. Ma gandesc daca imi puteti da informatii mai multe despre aceasta carte. Imi place foarte mult sa studiez, dar sincer sa fiu nu am o directie cum sa-mi faca munca mai usoara. Va multumesc

    Like

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s