Psalmii 22, 23, 24

“Psalmii pastorului”

Psalmii nu sunt “adunati cu furca”, cum cred unii. Cititorul inspirat observa repede ca acesti trei psalmi sunt asezati unul langa altul intentionat, intr-o ordine care anunta si sarbatoreste lucrarea mantuitoare a Domnului Isus Christos, Mantuitorul, Pastorul si Capetenia celor credinciosi.

Tema psalmului 22 este “Pastorul cel bun” si are corespondent profetic in textul din Ioan 10:1-21. Iata elementele lui caracteristice:
Crucea
Salvator
Temelia
Moarte
Trecut
Isi da viata

Tema psalmului 23 este “Pastorul meu” si are corespondentul profetic in Evrei 13:20. Iata elementele lui caracteristice:
Toiagul
Satisface
Manifestarea
Viata
Prezent
Isi da dragostea

Tema psalmului 24 este “Pastorul cel Mare” si are corespondentul profetic in textul din 1 Petru 5:4. Iata elementele lui caracteristice:
Coroana
Suveran
Asteptare
Venire
Viitor
Isi raspandeste lumina

Revenind la psalmul 22, este clar ca si el se imparte in trei sectiuni distincte:

I. Sectiunea de la versetul 1 la 21 vobeste despre suferintele, patimile lui Mesia, despre ceea ce Ia facutI El in trecut

II. Sectiunea de la mijloc, de la versetul 22 la versetul 25, vorbeste despre partasia prezenta pe care o are Cel care a suferit cu “fratii” Lui (22:22). El le rezolva problemele si ei II lauda numele si se bucura de binecuvantarile Lui

III. Cea de a treia sectiune vorbeste despre viitor si anunta suveranitatea Celui acre a suferit peste tot pamantul si faptul ca vestea buna despre lucrarea lui va fi vestita “din generatie in generatie”.

Psalmul 23 descrie partasia pe care o are cel credincios cu “Pastorul si Episcopul sufletelor noastre” (Evrei 13:20). In prima parte a psalmului, mesia este “pastor” pe camp, iar in cea de a doua este “gazda in casa”.
Psalmul 24 este un reportaj de la intrarea lui mesia pe “portile slavei”. El este singurul care poate deschide pentru cei mici si neputinciosi descrisi in prima parte a psalmului (24:16), portile Imparatiei lui Dumnezeu de pe “muntele Domnului” (24:3).

Se povesteste ca un pstan sarac dorea din toata inima sa-l vada sii el pe “marele Moody” despre care vuia orasul si care tocmai tinea o suita de seri de Evanghelizare in cea mai mare sala a urbei. Pentru ca venise tarziu si pentru ca sala era arhiaglomerata, pustanul s-a trezit pe afara tocmai cand Moody s-a dat jos din trasura. Necunoscut baiatului, Moody l-a intrebat: “Ce cauti aici pustiule?” Vreau sa-l vad pe domnul Moody a venit raspunsul, dar nu pot sa intru inauntru de inghesuiala.”

“Tine-te de poala hainei mele, i-a zis Moody. Tine tare sa nu-I dai drumulsi lasa-te tras de mine. Daca te tii de haina mea, te duc eu inauntru.”

Zis si facut. Cand au ajuns inauntru, pustiul s-a trezit pe scena plina de lumini si s-a speriat. Moody l-a luat insa de mana si l-a prezentat tuturor celor din sala. Nu cred ca trebuie sa va mai povestesc care a fost subiectul predicii lui din acea seara.

Prin noi insine, niciunul nu neputem urca la “muntele Domnului”, dar daca ne tinem strans de Mesia, vom vedea cum se ridfica dinaintea noastra portile vesnice ale slavei!