Pro -feti, -fetie, -bleme

CARTILE PROFETICE

profet

Profetii Vechiului Testament au fost oameni ridicati de Dumnezeu din popor in vremuri grele de apostazie si de decadere morala. In esenta lor, acesti oameni au fost, in vorba si fapta, “constiinta activa” a natiunii.
Biblia prezinta trei categorii de oameni care trebuiau “unsi” ca reprezentanti ai lui Dumnezeu in mijlocul poporului:

a. preotii

b. imparatii

c. profetii

Primele doua categorii au avut un caracter permanent in structura sociala si religioasa. Cea de a treia insa, profetii, au aparut doar sporadic, in vremuri de decadere, cand preotii si imparatii nu-si implineau datoria cum se cuvenea.
Profetii ar putea fi numiti “trupe speciale” ale lui Dumnezeu, trimisi in fata natiunii pentru a o readuce la matca ei prestabilita. Aparitia profetilor nu a fost niciodata semn de sanatate spirituala.

In general, mesajul profetic are doua caractere:

(1) Local si contemporan cu vremea in care a fost rostit.

(2) De vestire a unor impliniri viitoare ale planurilor lui Dumnezeu. Adeseori, aceasta prevestire a viitorului izvoraste tot din niste circumstante locale contemporane (vezi Isaia 7:11 care da nastere mesajului din v.12-14).

Este absolut necesar sa pastram caracterul evreiesc al profetilor din Vechiul Testament. Acesti oameni s-au adresat in special Israelului, criticandu-i decaderea, vestindu-i disciplinarea prin pedeapsa, indemnandu-l la pocainta si vestindu-i slava viitoare pe care le-o pastreaza Dumnezeu in istorie.

Celelalte natiuni ale lumii sunt si ele amintite in textul profetic, dar numai in legatura pe care o au cu destinul poporului ales. Ele au fost folosite adesea ca pedeapsa pentru neascultarea lui Israel.

Biserica crestina ca atare nu este amintita nicaieri in mesajul profetic al Vechiului Testament, ea ramanand o taina pastrata pentru vremurile noastre (Efes. 3:1-6).

DEFINITIA PROFETIEI

Primul profet pomenit in Biblie este … Avraam (Gen. 20:7). Faptul pare surprinzator, daca nu intelegem care este esenta slujbei profetice. Ea este descrisa cel mai bine in pasajul din Exodul 7:1 si 4:15-16 in care Dumnezeu ii spune lui Moise:

“Iata ca te fac Dumnezeu pentru Faraon; si fratele tau Aaron va fi proorocul tau. Tu vei spune tot ce-ti voi porunci Eu, iar fratele tau Aaron va vorbi lui Faraon”. “Tu ii vei vorbi si vei pune cuvinte in gura lui; … El va vorbi poporului pentru tine, iti va sluji drept gura, si tu vei tinea pentru el locul lui Dumnezeu”.

In text ni se vorbeste despre doi profeti: Moise care va vorbi pentru Dumnezeu si Aaron care va vorbi pentru Moise.
Din descrierea de mai sus desprindem cu usu-rinta definitia unui profet: “purtatorul de cuvant al lui Dumnezeu in mijlocul generatiei sale”.

Fie ca vorbeste despre trecut, fie ca vorbeste despre prezent sau viitor, oricine a primit un mesaj din partea Domnului ca sa-l raspandeasca in mijlocul oamenilor a fost numit si considerat “profet”. Iata de ce spune Biblia despre Avraam ca era un prooroc si iata de ce este scris despre Biserica ca ea are astazi slujba profetiei (“Caci marturia lui Isus este duhul profetiei” – Apoc. 19:10).

PROFETIA CA O VESTIRE A VIITORULUI

Viitorul glorios al Israelului pe care-l vom intalni pretutindeni in cartile profetice este bazat pe legamintele:

Avraamic (Gen 12:1-3),
Palestinian (Deut. 28:1-30:9)
Davidic (2 Sam. 7:4-17).

Aceste trei legaminte dau profetiilor evreiesti un caracter optimist si “mesianic”. Dumnezeu le-a promis evreilor ca ii va intoarce in tara lor si le va restaura imparatia, asezand pe tronul Ierusalimului un urmas al lui David. Dar “Mesia” acesta pe care l-au vestit profetii trebuie sa fie deasemenea si un fiu al lui Avraam (Mat. 1:1) care va inlesni rascumpararea prin intermediul jertfei. Rezulta de aici un caracter dublu al implinirilor mesianice: unul de suferinta si jertfire pentru rascumpararea poporului si unul de triumf pentru instaurarea imparatiei (Zah.9:9 in contrast cu Zah. 14:1-9). Acest caracter dublu i-a incurcat foarte mult pe invatatii poporului evreu (Luca 24:26-27; 1 Petru 1:10-12).

Biserica crestina stie insa astazi ca aceasta este natura lucrarii lui Christos. El a venit prima data ca Mesia care trebuie sa moara pentru pacatele lumii si va reveni ca Mesia triumfator pentru a-Si lua in stapanire Imparatia.

Daca am vrea sa rezumam mesajul profetiilor intr-o singura fraza ar trebui sa spunem ca: el vesteste inaltarea natiunii evreiesti, caderea ei prin neascultare, risipirea ei printre neamurile lumii, binecuvantarea lumii intregi prin lucrarea lui Mesia, Isus Christos, pocainta natiunii evreiesti, reintoarcerea evreilor in propria lor tara, revenirea Domnului Isus in slava, instaurarea Imparatiei prin convertirea lui Israel la Domnul Isus si judecata tuturor impotrivitorilor Imparatiei.

(Dati un click pe imagine si apoi inca unul ca sa o vedeti in marime normala).
Bible panorama

Cartile profetice pot fi impartite in:

(1) pre-exilice: Isaia, Ieremia, Plangerile lui Ie-remia, Osea, Ioel, Amos, Iona, Mica, Naum, Habacuc, si tefania,

(2) exilice: Ezechiel, Daniel, si Obadia, si

(3) post exilice: Hagai, Zaharia si Maleahi.

Impartirea in “profeti mari” si “profeti mici”, dupa volumul pe care il au aceste carti profetice nu este nici istorica si este mai bine sa fie evitata.

Cheia calendarului implinirilor profetice este cartea profetului Daniel. Ei ii vom acorda si un spatiu mai mare.

IMPORTANTA PROFETIILOR IMPLINITE

Sunt nenumarate exemple de profetii care s-au implinit intocmai: profetii despre evenimente prin care a trecut Israelul, profetii despre anumite locuri, tari sau orase, profetii despre imperii.

Exista trei concluzii importante pe care le putem trage din implinirea acestor profetii:

1. Dumnezeu exista si El este stapanul absolut al istoriei
Isaia indeamna Israelul sa inteleaga bine aceasta realitate:

“Aduceti-va aminte de cele petrecute in vremurile strabune; caci Eu sunt Dumnezeu si nu este altul, Eu sunt Dumnezeu si nu este niciunul ca Mine. Eu am vestit de la inceput ce are sa se intample si cu mult inainte ce nu este inca implinit. Eu zic: “Hotararile Mele vor ramane in picioare si Imi voi aduce la indeplinire toata voia Mea” (Isaia 46:9-10).

Numai unul care este Dumnezeu poate declara cu atata certitudine:

“Da, Eu am spus si Eu voi implini; Eu am planuit si Eu voi infaptui” (Isaia 46:11).

2. Putem avea o incredere desavarsita in Biblie
Aceasta carte se declara a fi Cuvant venit la noi din partea lui Dumnezeu. Ea este plina de cunostinte si adevaruri pe care nici un om nu ni le-ar fi putut pune la dispozitie. Petru le aminteste cititorilor sai ca:

“V-am facut cunoscut puterea si venirea Domnului nostru Isus Christos, nu intemeindu-ne pe niste basme mestesugit alcatuite” (2 Petru 1:16).

Nu era nevoie de asa ceva caci:

“Avem cuvantul proorociei facut si mai tare; la care bine faceti ca luati seama ca la o lumina care straluceste intr-un loc intunecos” (2 Petru 1:19).

Este evident ca, asa cum spune Petru: “nici o profetie n-a fost adusa prin voia omului; ci oamenii au vorbit de la Dumnezeu, manati de Duhul Sfant” (2 Petru 1:21).

3. Profetiile deja implinite sunt o garantie a celorlalte
Ele stabilesc un anumit tipar de implinire. Vedem de exemplu ca profetiile s-au implinit literal, in sensul ca evenimentele istorice au putut fi recunoscute din felul in care fusesera deja descrise.

Isaia nu putea sa-si dea seama atunci de tot ce a profetit el despre viata lui Mesia. Acum insa, dupa ce toate acestea s-au petrecut, noi ne putem da seama ca el descrisese niste fapte care aveau sa se petreaca intocmai.

DESPRE DIFICULTATILE DE INTERPRETARE A PROFETIILOR

Multi dintre noi ne entuziasmam observand cum se implineste Scriptura sub ochii nostri. Aceste impliniri dovedesc inca o data ca Dumnezeu este la carma lumii, conducand-o spre implinirea planurilor Sale. Profetiile ne ajuta sa ne linistim sub asaltul evenimentelor amenintatoare si aparent haotice din lumea in care traim. Totusi, este bine sa fim prudenti in interpretarile noastre profetice si sa nu fim prea dogmatici in alcatuirea unor sisteme escatologice prea rigide. Dumnezeu nu ne-a dat tot planul istoriei, ci ne-a lasat doar sa intrevedem “anumite” evenimente care sa ne ajute sa intelegem ca istoria se afla pe drumul prestabilit si sa ne avertizeze ca “vremea se apropie” (Apoc. 1:3; 22:10). Este ca si cum te-ai afla in drum spre Constanta si, din loc in loc, vezi marcaje de circulatie care te anunta ca esti pe drumul cel bun si ca pana la destinatie mai ai 200 de km, 125 km, 35 km, 5 km, …

Continutul profetiilor nu este usor de inteles inainte de intamplarea evenimentelor. Si este inca si mai greu sa asezam toate aceste evenimente profetice intr-o schema cronologica infailibila.Exista cel putin cateva probleme:

Problema numarul unu: literatura apocaliptica

Multe din textele profetice se ocupa de evenimentele din finalul istoriei omenirii. Continutul acestor pasaje este plin de expresii si imagini aflate intre simbol si realitate. In viziune dumnezeiasca, profetul a fost catapultat printr-un veritabil tunel al timpului si s-a trezit martor al unor scene pe care nu le-a putut intelege deplin din cauza barierelor de timp si civilizatie. Totusi el ne-a transmis descrierea tuturor celor vazute, dar a facut-o folosindu-se de vocabularul izvorat din suma experientelor lui personale.

profet perplexClick

Imaginati-va ca ar fi posibil ca un stra-stra-strabunic de al dumneavoastra sa fie readus la viata in tumultul tehnologic al secolului XX. Imaginati-va ca l-ati aseza in fata televizorului, sa fie martor la revenirea navetei spatiale sau ca l-ati lua la un tur cu masina pe marile artere de circulatie ale orasului. Cum ar putea el intelege ceea ce-l inconjoara si cu ce cuvinte si comparatii ar incerca sa descrie el toate lucrurile de azi?

O asemenea problema a avut de intampinat apostolul Ioan cand a fost pe insula Patmos. El a fost catapultat “in Duhul” devenind martor al evenimentelor ce vor marca vremea sfarsitului. El isi face datoria si ne spune tot ceea ce vede, dar ne descrie realitatea in cuvintele vocabularului lui de om din secolul I. Iata ce scrie el in Apoc. 9:2-10:

” … si a deschis fantana Adancului. Din fantana s-a ridicat un fum, ca fumul unui cuptor mare. Si soarele si vazduhul s-au intunecat de fumul fantanii. Din fum au iesit niste lacuste pe pamant. Li s-a dat o putere, ca puterea pe care o au scorpiile pamantului. Li s-a zis sa nu vateme iarba pamantului, nici vreo verdeata, nici vreun copac, ci numai pe oamenii, care n-aveau pe frunte pecetea lui Dumnezeu. Li s-a dat putere nu sa-i omoare, ci sa-i chinuiasca cinci luni; si chinul lor era cum e chinul scorpiei, cand inteapa pe un om. … Lacustele acelea semanau cu niste cai pregatiti de lupta. Pe capete aveau niste cununi, care pareau de aur. Fetele lor semanau cu niste fete de oameni. Aveau parul ca parul de femeie si dintii lor erau ca dintii de lei. etc”

Este foarte lesne sa cazi in ispita de a identifica aceste “lacuste” cu niste elicoptere de lupta foarte sofisticate trimise sa raspandeasca gaze de lupta. Cine stie daca aceasta interpretare a noastra nu ar fi insa nimic altceva decat o alta “contemporaneizare” a unor realitati pe care nici noi nu le intelegem inca?

Intr-o buna zi profetia lui Ioan se va intampla intocmai si atunci, abia atunci, vom vedea cu totii ca vestirea a fost exact conforma cu realitatea. Pana la acea vreme insa este bine sa nu fim categorici in presupunerile noastre.

Problema numarul doi: timp uniform si timp in secvente

Aduceti-va aminte de o intamplare petrecuta in Nazaret. Cel mai renumit “fiu” al locului tocmai se intorsese acasa si cei din sinagoga i-au dat cinstea sa citeasca textul pentru Sabatul respectiv, care s-a “nimerit” sa fie tocmai din cartea profetului Isaia. Domnul a luat sulul si a inceput sa citeasca:

“Duhul Domnului este peste Mine, pentru ca M-a uns sa vestesc saracilor Evanghelia; M-a trimis sa tamaduiesc pe cei cu inima zdrobita, sa propovaduiesc robilor de razboi slobozenia, si orbilor capatarea vederii; sa dau drumul celor apasati, si sa vestesc anul de indurare al Domnului” (Luca 4:18-19).

Dand sulul inapoi, El a adaugat numai acest scurt comentariu: “Astazi s-au implinit cuvintele acestea din Scriptura, pe care le-ati auzit” (Luca 4:21). Surprinzator in aceasta scena este ca Domnul Isus n-a citat in intregime profetia lui Isaia. Nu este de mirare ca ascultatorii Lui de atunci s-au scandalizat. Mantuitorul isi luase libertatea sa interpreteze textul, desfacandu-l in fragmente profetice. Daca vom citi Isaia 61:1-2, vom vedea ca textul continua spunand: ” … si o zi de razbunare a Dumnezeului nostru”.

Astazi intelegem de ce s-a oprit Domnul Isus. El venise prima data numai ca sa moara pentru pacatul lumii, facand astfel posibila mantuirea tuturor celor care vor crede. Prima parte a misiunii Lui a fost o oferta a harului. El va veni insa a doua oara: “Intr-o flacara de foc, ca sa pedepseasca pe cei ce nu cunosc pe Dumnezeu si pe cei ce nu asculta de Evanghelia Domnului nostru” (2 Tesal. 1:8-9). Aceasta a doua venire, care este inca in viitor, este asociata cu judecata pe care o va aduce Dumnezeu asupra tuturor oamenilor.

Oamenii care-L ascultau pe Domnul Isus in Nazaret nu stiau insa aceasta. De fapt, nici Isaia insusi nu a stiut aceasta ordine a desfasurarii evenimentelor. Versetul sau profetic ascundea intre cuvintele lui o perioada de peste doua mii de ani! Pasajele profetice nu sunt grozav de clare atunci cand este vorba despre timpul sau ordinea in care se vor intampla evenimentele. Ele ne spun ca anumite lucruri se vor intampla, dar amanuntele desfasurarii vor putea fi intelese numai atunci cand vom fi martorii implinirilor.

Apostolul Petru, care a inteles aceasta limitare a oamenilor scrie:

“Proorocii, care au proorocit despre harul care va era pastrat voua, au facut din mantuirea aceasta tinta cercetarilor si cautarii lor staruitoare. Ei cercetau sa vada ce vreme si ce imprejurari avea in vedere Duhul lui Christos, care era in ei, cand vestea mai dinainte patimile lui Christos si slava de care aveau sa fie urmate” (1 Petru 1:10-11).

Acest lucru trebuie tinut minte ori de cate ori incercam sa talmacim profetiile. Da, exista profetii in care numerele joaca o importanta deosebita, totusi, majoritatea mesajelor profetice nu ne dau mare ajutor in intocmirea unor “scheme profetice” si n-ar trebui sa ne luam libertatea sa-L limitam pe Dumnezeu la intelegerea noastra aproximativa.

Problema numarul trei: impliniri partiale sau multiple

Cand poporul Ierusalimului a trimis o delegatie la Ioan Botezatorul sa-l intrebe: “Esti Tu Ilie?” el si-a clatinat capul si a raspuns: “Nu sunt” (Ioan 1:21).

Problema era foarte serioasa, caci cu 400 de ani inainte profetul Maleahi declarase: “Iata, voi trimite pe proorocul Ilie, inainte de a veni ziua Domnului, ziua aceea mare si infricosata” (Mal. 4:5). Poporul dorea sa stie daca sosise vremea cand trebuia sa apara Mesia. Daca acest Ioan nu era “Ilie”, Cel nascut in Nazaret nu putea fi proclamat Mesia. Cum se impaca mesajul Domnului Isus cu raspunsul dat de Ioan celor trimisi de popor?

In Matei 17:11-13 Domnul explica: “Este adevarat ca trebuie sa vie intai Ilie, si sa aseze din nou toate lucrurile. Dar va spun ca Ilie a si venit, si ei nu l-au cunoscut, ci au facut cu el ce au vrut”. “Ucenicii au inteles atunci ca le vorbise despre Ioan Botezatorul”.

Situatia aceasta este plina de confuzie daca nu recunoastem o alta caracteristica a profetiilor si anume: anumite mesaje profetice au impliniri multiple in situatii de armonii simetrice ale istoriei. Fiecare din aceste impliniri este in sine o implinire partiala a profetiei. Ioan Botezatorul venise: “in duhul si puterea lui Ilie” (Luca 1:17) caci Dumnezeu stia ca inca nu sosise vremea prezisa de Maleahi. Daca Israelul L-ar fi primit pe Domnul Isus, misiunea lui Ioan ar fi fost suficienta. Dar Dumnezeu stia ca nu va fi asa. Ilie despre care vorbeste Maleahi va trebui sa vina inainte de cea de a doua venire a Domnului. Multi comentatori ai Scripturilor sunt de parere ca el va fi unul dintre cei “doi martori” despre care ne vorbeste cartea Apocalipsei (Apoc 11:3-12).

Un alt exemplu este in cartea Deuteronomul. In capitolul 28 ni se spune ca atunci cand Israel Il va parasi pe Domnul, El ii va imprastia printre Neamuri (vezi 28:64-68). In capitolul 30 li se face promisiunea ca daca se vor pocai si se vor intoarce la Domnul in inimile lor, atunci si Dumnezeu ii va readuce in tara mostenirii lor (30:1-10).

Multi alti profeti au reluat apoi aceasta tema prevestind ambele evenimente. Situatia s-a intamplat intocmai pe vremea cand Nebucadnetar a dus tara in robie, iar dupa 70 de ani de pedeapsa poporul a fost readus in tara sub decretul dat de Cir persanul.

Interesant este insa ca alti profeti, post-exilici, reiau mesajul din Deuteronom si dupa ce poporul se afla deja intors in tara. Sa se fi referit Moise la o alta implinire, post-Babiloneana? Cea mai mare dislocare a evreilor din tara lor s-a produs pe vremea imparatului roman Titus, dupa anul 70 al erei noastre. Sa se fi referit ceea ce este scris in Deuteronom la o re’ntoarcere a evreilor care a inceput dupa 1948 cand s-a re’nfiintat Israelul? Si acest exemplu ne arata ca exista profetii cu impliniri partiale si multiple. Cine ne poate spune cu si-guranta care sunt ele?

Raspunsul la aceasta intrebare trebuie sa ne lipeasca si mai mult de Domnul. Numai El stie “vremurile si soroacele” (Fapte 1:7).

11 comments on “Pro -feti, -fetie, -bleme

  1. In functie de sensul pe care-l dati acestor doua notiuni, raspunsurile pot fi diverse.

    1. Daca prin profeti, profetii intelegeti cei care vestesc voia lui Dumnezeu, atunci profeti sunt toti cei ce depun astazi marturie despre Domnul Isus (Apoc. 19:10). Predicare este deci o forma de profetie.

    2. Daca prin profeti si profetie intelegeti vestirea viitoarului sau comunicarea unor informastii de natura generala care sa “completeze” revelatia Bibliei (sa fie la acelasi nivel cu ea), ma indoiesc ca asa ceva exista. Majoritatea cultelor eretice au fost lansate de astfel de oameni care au “adaugaT’ la Cuvant devenind astfel … “anatema” (2 Ioan 9-10; Gal. 1:6-9)

    3. Daca prin profeti si profetie intelegeti ca Dumnezeu mai vorbeste si acum prin copiii Lui si “descopere” anumite lucruri despre ceva sai cineva, atunci raspunsul este da, situatii ca acestea se intalnesc in ceea ce noi numim “calauzire” sau “descoperire”. Si in aceasta situatie insa, numele de “profet” nu poate fi aplicat unei anumite persoane ca sa-l aseze langa cei din Vechiul Testament sau al celor care au existat pe vremea cand s-a scris Noul Testament. Unii din cei care se pretind astazi “profeti” sunt departe de a avea o rata a implinirilor de 100% si ar trebui, dupa Scriptura, … omorati cu pietre.

    Cele scris mai sus nu vor sa limiteze sau sa anuleze posibilitatea lui Dumnezeu de a face proce, oricand si oricum vrea El. Ce am scris este convingerea mea pentru “vremea de acum”, in lumina revelatiei pe care o avem prin Cuvant. Tot acest Cuvant insa ne spune ca “in vremurile din urma”, care ar fi putut incepe la Rusalii daca evreii s-ar fi pocait ca neam, fenomenul profetic va fi iarasi predominant, aducand o revelatie proaspata adecvata vremurilor acelea: Atunci “fetele si feciorii” (departamentul de tineret ) vor prooroci (bine ca astazi suntem condusi de “batranii” presbiteri!). Chiar si “robii si roabele” vor prooroci! (Expresii sau simbolice pentru cei foarte saraci si nebagati in seama sau reale pentru o vreme cu asezari sociale inexistente azi).

    Like

    • Frate Daniel, sa stiti ca si astazi sunt prooroci si proorocite. Acest fenomen a inceput dela rusalii pana astazi. Dar sunt foarte multi care pretind ca au din partea Domnului si fac ravagii. Duhul Sfant care il avem in noi ne poate descoperi multe si numai in consens cu Cuvantul. Din pacate la penticostali sunt foarte multe proorocii care nu zidesc dar asta nu inseamna ca Duhul Sfant nu ne poate vorbi si sub aceasta forma.

      Like

  2. Cand va fi deci fenomenul profetiilor predominant?atunci cand se vor intoarce evreii?
    De ce e bine ca acum suntem condusi de batranii prezbiteri? pentru ca tinerii nostrii nu sunt plini de Duhul Sfant?sau de ce?
    Astazi tinerii inteleg mai degraba lumeste “viata”,ce e de facut?e o generatie care se ocupa mult de imbracaminte,deloc smerita,de distractii,de fel de fel de sarbatori.Ce fac batranii prezbiteri pentru a canaliza dorintele lor in spre viata vesnica?Ce ar trebui sa fca de fapt?

    Like

  3. Sa ne facem datoria si sa-i invatam cum trebuie sa traiasca/dupa cuvint/ iar cind sunt majori vor alege viata pe care vor sa o traiasca/..bucurate tinere,/sau tinara/,intineretea ta,fii cu inima vesela cit esti tinar, umbla pe caile alese de inima ta si placute ochilor tai,dar sa stii ca dupa toate acestea te va chema DUMNEZEU la judecata..ecl.11.9./pentru ca voi, tineretul /parte din voi,nu generalizez/ din ziua de azi ati uitat cum trebuie sa va tineti cararea curata,ati uitat ca aveti o oglinda in care sa va uitati sa vedeti daca place Domnului,nu celor din lume,ps119.9. Observ ca degeaba se vb invataturi sanatoase,tinerii nu iau aminte,ptr ca intradevar tineretul intelege mai degraba,, lumeste,, pocainta,nimic aproape nu mai e pacat. concluzia este ca toti pocaitii trebuie sa ne pocaim si mai mult,in felul acesta vom putea sa grabim venirea Zilei. Sa ne ajute Domnul.amin

    Like

  4. Frate Daniel,
    Aveti cumva imaginea Panorama Bible cu o calitate grafica mai mare decat cea postata pe blog? O pot gasi undeva ? ( chiar sa o achizitionez) Intentia mea este de a realiza o editare foto in care sa traduc textul in limba romana. Va fi un material didactic util pentru studiul nostru de joi.
    Cu stima pentru tot ceea ce faceti

    Like

  5. Eugen 2septembrie 2014
    As dori sa-mi explicati ; se poate ca Dumnezeu sa se arate împreună cu Isus unui copil de 14 ani spunându i că nici o biserica nu este adevărată decit singura biserica mormona pe tot globu pamintului, restul bisericilor sunt false, si sunt facute de oameni cu invataturi false , sipentru interes,se poate asa ceva? Eu ma mir cum sau nascut acesti mormoni de sunt la număr foarte mare. Va multumesc

    Like

  6. Frate Daniel – am citit cu interes acest articol. Este foarte interesant pasajul din Luca 4 pe care l-ati amintit. Eu il gasesc foarte interesant mai ales ca încurcă destul de mult ițele escatologiei unora. Si spun asta pentru că, în primul rând, acțiunea se desfășoară la începutul lucrării publice a Mântuitorului. În al doilea rând, pentru că dacă citim mai mult în capitolul respectiv, descoperim că mulțimea iudeilor prezenti nu s-a revoltat că Isus n-a continuat citirea din Isaia, o știau ei pe de rost. Ci revolta a venit când Isus i-a anunțat că El nu venise pentru Israel în mod exclusiv, ci pentru Neamuri. Si le dă două exemple din istoria binecunoscută lor. Abia în acea clipă iudeii se întorc brusc de la atitudinea de admiratie față de El la cea de ură totală, încât voiau să Îl omoare pe loc. E interesant de constatat ce anume a provocat această trecere bruscă si întoarcere la 180 grade a lor. Părerea mea este că ei nu voiau un Mântuitor, ci un lider politic, si dacă ar fi fost să accepte un Mântuitor, trebuia neapărat să fie numai pentru evrei, nu si pentru Neamuri. E si mai interesant să îl vedem mai târziu pe apostolul Pavel într-o situație abolut identică, atunci când exact la aceeași idee, evreii au schimbat macazul si i-au strigat plini de ură: “Omul acesta nu merită să trăiască”….

    Like

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s