Titlul: Cartea poarta numele autorului ei: Mica. Numele acesta este o forma prescurtata a lui “Micaiahu” care inseamna in traducere: “Cine este ca Iehova?” Profetul face un joc de cuvinte, ca o veritabila semnatura in finalul profetiei: “Cine este ca Tine, …” (Mica 7:18).
Autorul: Mica a trait in Moreset, la aproximativ 35 de \ilometri sud-vest de Ierusalim (Mica 1:4). Si-a inceput activitatea profetica la putina vreme dupa ce Isaia si-o incepuse pe a sa. Cei doi profeti din imparatia lui Iuda au fost fara indoiala prieteni si si-au impartasit unul altuia multe din framantarile si preocuparile lor. Isaia, fiind de neam ales, a profetit la curtea imparateasca. Mica a fost un om din popor si si-a desfasurat activitatea printre oamenii simpli. Dumnezeu a vorbit insa la fel si prin unul si prin celalalt. Exista o izbitoare asemanare intre anumite pasaje din cartile celor doi. (Mica 4:1-5 si Isaia 2:2-4).
Data: Primul verset al cartii ne informeaza ca Mica a profetit pe vremea lui Iotam (739-731 i.Ch.), Ahaz (731-715 i.Ch.) si Ezechia (715-686 i.Ch.). Activitatea profetica a lui Mica trebuie deci sa se fi desfasurat intre anii 735 si 710 i.Ch. In afara de Isaia, el a mai fost contemporan si cu Osea, care profetea in imparatia lui Israel.
Contextul istoric: Cu toate ca, in ge-neral, nu a fost un imparat rau, Iotam nu a indepartat inaltimile idolatre din Iuda. Ahaz, care i-a urmat a fost un imparat rau (vezi 2 Imp. 16:2-4). El a tradat increderea in Dumnezeu si a adoptat o politica pro-asiriana. In timp ce el domnea in Iuda, cele 10 semintii din imparatia de nord au fost duse in robie. Dupa Ahaz, a urmat Ezechia, care a fost un imparat surprinzator de bun. El i-a infruntat pe asirieni si a rezistat in mod miraculos unui puternic asediu (2 Imp. 18:13-19:36).
Pentru oamenii de la tara, timpurile acelea au fost grele. Navalitorii amenintau mereu cu invadarea pamanturilor, bogatii tarii exploatau fara mila poporul (Mica 2:1-13), iar conducatorii depasisera orice limita si “ii mancau si-i jupuiau pe saracii tarii” (Mica 3:1-4). Ca si Amos, Mica s-a ridicat curajos si a strigat impotriva nedreptatii.
Continutul cartii: O treime din cartea lui Mica denunta pacatele concetatenilor sai; o alta treime descrie pedeapsa pe care o va trimite Dumnezeu asupra lor; iar ultima parte dezvaluie nadejdea profetului in restaurarea pe care o va lucra Dumnezeu in tara si slava de care va fi urmata. Desi este din Iuda, Mica profeteste si despre pedepsirea Samariei (Mica 1:6).
Cuvinte cheie, teme caracteristice: Capitolele 6 si 7 descriu judecata lui Dumnezeu cu poporul evreu. Curtea de judecata este formata din muntii si dealurile pamantului. Teatralitatea pasajului reuseste sa scoata si mai bine in evidenta vinovatia poporului inaintea dreptatii divine.
Desi anunta inevitabilitatea pedepsei, cartea scoate in evidenta clementa pe care o manifesta Dumnezeu, ca Judecator suprem, fata de Israel (Mica 7:18).
Asemenea tuturor celorlalti profeti, Mica subliniaza harul de care se bucura evreii in virtutea legamintelor incheiate de Dumnezeu cu ei (Mica 8:19-20).
Mesajul cartii: Mica priveste peste orizontul timpului, anunta intruparea Fiului lui Dumnezeu in mica cetate a Betleemului si proclama domnia pe care El o va exercita asupra pamantului: “Si tu, Betleeme Efrata, macar ca esti prea mic intre cetatile de capetenie a lui Iuda, totusi din tine Imi va iesi Cel ce va stapani peste Israel, si a carui obarsie se suie pana in vremuri stravechi, pana in zilele vesniciei. De aceea ii va lasa pana va naste cea care are sa nasca, si ramasita fratilor Sai se va intoarce la copiii lui Israel. El se va infatisa si va carmui cu puterea Domnului, Dumnezeului Sau: vor locui linistiti, caci El va fi proslavit pana la marginile pamantului. El va fi pacea noastra!” (5:2-5).
Semnele vremurilor 